România şochează! Mai multe județe ar putea fi scoase de pe hartă

Nicușor Dan a declarat că o reorganizare administrativ-teritorială a României nu poate fi pusă în practică înainte de 2028, din cauza mandatelor actuale ale aleșilor locali.

El susține că aceștia au fost aleși pentru un mandat de patru ani, motiv pentru care reorganizarea nu poate fi implementată înainte de finalizarea acestui ciclu. Totuși, a precizat că discuțiile privind acest subiect trebuie demarate până în 2027.

România ar putea rămâne cu doar opt județe

„Sunt mai multe paliere de discuţie aici. O reorganizare adevărată administrativ-teritorială nu se poate face mai devreme de 2028 pentru că sunt primarii, consilieri locali care au câştigat alegerile, cu un mandat din partea cetăţenilor, pentru patru ani şi trebuie să respectăm lucrul ăsta. După aceea, da, este necesar ca până în 2027 să reflectăm la chestiunea asta”, a afirmat Nicușor Dan.

Acesta a adăugat că, pe termen mai scurt, până la finalul anului 2025 sau începutul lui 2026, s-ar putea discuta despre unele limitări administrative aplicabile UAT-urilor și consiliilor județene. Printre modificările propuse se numără introducerea unui plafon pentru numărul de angajați în administrațiile locale, stabilit în funcție de numărul de locuitori.

„Pe de altă parte, ceea ce se poate întâmpla în perioada următoare, următoarea jumătate a lui 2025, început de 2026, este să discutăm de nişte limitări în ceea ce priveşte activitatea concretă a UAT-urilor şi a consiliilor judeţene. De exemplu, un număr maxim de angajaţi raportat la numărul de locuitori, tipul acesta de restructurare este în discuţie”, a mai spus Nicușor Dan.

Scopul acestor schimbări ar fi reducerea costurilor aparatului administrativ, iar una dintre variantele vehiculate încă din 2023 presupune reducerea numărului de județe la opt, precum și condiționarea statutului de oraș de un prag minim de 20.000 de locuitori. Măsura ar afecta direct multe unități administrative mici, dar ar contribui la simplificarea structurii teritoriale a țării.

În perioada în care a fost primar, Nicușor Dan a vorbit public despre necesitatea unei astfel de reorganizări, subliniind că trebuie realizate studii înainte de implementare. Printre aspectele analizate ar trebui să se regăsească numărul optim de județe, ținând cont de distanțele față de centrele de dezvoltare regională, dar și capacitatea comunelor de a funcționa eficient pe termen lung.

USR a readus în discuție în octombrie anul trecut o reformă administrativă amplă, propunând o hartă teritorială complet nouă, cu doar opt județe în locul celor 41 actuale. Potrivit proiectului USR, fiecare județ nou ar include mai multe unități actuale și s-ar baza pe principii de eficiență și dezvoltare regională.

Conform propunerii, județele ar fi următoarele:

• Nord-Est (Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava, Vaslui)
• Sud-Est (Brăila, Buzău, Constanța, Galați, Tulcea, Vrancea)
• Sud-Muntenia (Argeș, Călărași, Dâmbovița, Ialomița, Prahova, Teleorman)
• Sud-Vest Oltenia (Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt, Vâlcea)
• Vest (Arad, Caraș-Severin, Hunedoara, Timiș)
• Nord-Vest (Bihor, Bistrița-Năsăud, Cluj, Maramureș, Satu Mare, Sălaj)
• Centru (Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș, Sibiu)
• București-Ilfov (Municipiul București, județul Ilfov)

Totodată, inițiativa USR cere ca orice localitate care vrea să aibă statut de oraș să aibă minimum 20.000 de locuitori. Această regulă ar restrânge drastic numărul orașelor din România, mai ales în regiunile unde localitățile cu sub 10.000 de locuitori au primit titlul de oraș în ultimele decenii.

În momentul de față, România este împărțită în județe, municipii, orașe, comune și sate. Această structură administrativă, moștenită în mare parte din perioada comunistă, este considerată de mulți drept învechită și costisitoare. Propunerile recente vin pe fondul presiunilor tot mai mari pentru eficientizarea administrației publice și reducerea cheltuielilor bugetare.

USR nu este singurul partid care a susținut reforme teritoriale, dar a fost primul care a venit cu o propunere detaliată și publică a unei noi hărți a țării. Reorganizarea ar presupune schimbări semnificative în toate planurile: juridic, administrativ, logistic și economic. Deși Nicușor Dan a precizat că măsura nu poate fi aplicată până în 2028, discuțiile încep deja să contureze posibile direcții pentru viitorul României.

În paralel, coaliția aflată la guvernare a analizat și ea posibilitatea unei restructurări administrative, dar nu a emis până acum o propunere oficială. Totuși, dezbaterile din spațiul politic și public se intensifică, iar presiunea pentru o schimbare este în creștere. Într-un context economic complicat, reorganizarea teritorială a devenit o temă din ce în ce mai prezentă în agenda decidenților.