Decizia guvernului la care nu se aștepta nimeni. E cutremur total în politică

La începutul acestei săptămâni, premierul Ilie Bolojan a convocat reprezentanții sindicatelor la discuții, după ce Guvernul a anunțat un pachet de măsuri fiscale severe ce vor intra în vigoare începând cu 1 august 2025.

Măsurile au stârnit reacții negative din partea angajaților din sectorul public, iar protestele spontane au cuprins țara, cu amenințări de grevă generală din partea acestora.

Măsurile fiscale propuse și impactul lor

Astăzi, 3 iulie 2025, prim-ministrul Ilie Bolojan s-a întâlnit cu liderii a cinci confederații sindicale, inclusiv cu Mircea Burlacu, vicepreședintele Blocului Național Sindical (BNS), pentru a discuta despre măsurile guvernamentale. Reprezentanții sindicatelor au protestat față de noile măsuri de austeritate, care includ majorări de taxe și impozite, înghețarea pensiilor și salariilor și tăierea unor sporuri, în special în sectoarele de Sănătate și Educație.

„Această întâlnire nu are caracterul unei reuniuni formale a Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social (CNTDS), ci este o consultare directă între Guvern și organizațiile sindicale reprezentative”, a precizat BNS într-un comunicat oficial.

Premierul Ilie Bolojan a explicat că noile măsuri de austeritate vor include o creștere a TVA-ului de la 19% la 21%, precum și o majorare a TVA-ului pentru alimente și medicamente de la 9% la 11%. De asemenea, pensionarii care primesc mai mult de 3000 de lei pe lună vor plăti o contribuție suplimentară de 10% la sănătate pentru orice sumă ce depășește acest prag. Aceste măsuri vor afecta direct veniturile persoanelor care beneficiază de pensii mai mari, dar și angajații din domenii esențiale.

În plus, accizele vor crește cu 10% pentru carburanți, alcool și tutun, iar dividendele vor fi impozitate mai dur, cu o majorare a taxei de la 10% la 16%. Băncile vor plăti suplimentar taxe pe profit, dar doar pentru o perioadă limitată. Începând din august, toate aceste schimbări vor intra în vigoare, iar tăierea cheltuielilor statului va face parte din al doilea pachet de măsuri ce urmează să fie implementat în următoarele săptămâni.

În paralel, sindicatele din sectorul public, în special din domeniile Sănătate și Educație, au organizat proteste de amploare. Angajații din Sănătate, în special cei TESA, au exprimat nemulțumirea față de tăierea sporurilor pentru condiții periculoase, care, conform lor, nu sunt acordate „din pix”, ci pe baza unor rapoarte medicale și evaluări de risc.

„Această ordonanță nu este o reformă. Este o austeritate mascată, care lovește exact în categoriile de salariați care susțin sistemul public din umbră”, au declarat aceștia.

Un alt sector afectat este educația, unde Ministerul Educației a anunțat reduceri semnificative la bursele elevilor și studenților. Aceste măsuri sunt deja criticate de studenți, care au început să organizeze proteste în mai multe orașe ale țării. Ei se tem că schimbările în modul de calcul al burselor vor avea un impact negativ asupra lor, atât din punct de vedere financiar, cât și educațional.

În ciuda întâlnirii cu premierul, care a avut loc la Palatul Victoria, protestele continuă în toată țara, fiind organizate de angajații din sectoare publice. Miercuri, 2 iulie, bugetarii au ieșit în stradă pentru a treia zi consecutivă, iar greva generală pare tot mai posibilă. Muncitorii din domeniul financiar sunt cei care au amenințat cu acțiuni drastice, inclusiv blocarea țării în zilele în care trebuie efectuate plățile pentru pensii și salarii. Aceștia se opun ferm reducerii sporurilor și au cerut anularea măsurilor care le afectează veniturile.

În ciuda presiunilor din partea sindicatelor, guvernul nu a renunțat la aplicarea măsurilor de austeritate, considerându-le necesare pentru a stabiliza economia țării. Angajații din Sănătate, în special cei din sectorul TESA, s-au declarat revoltați de tăierea unor drepturi salariale câștigate, avertizând că vor ataca măsurile pe toate căile legale și sindicale. Aceștia subliniază că sporurile care li se acordă nu au fost oferite arbitrar, ci sunt bazate pe evaluări medicale care au stabilit riscurile la care sunt expuși.

La rândul lor, pensionarii sunt și ei afectați de noile măsuri fiscale. Cei care beneficiază de pensii mai mari de 3000 de lei vor plăti 10% suplimentar la sănătate pentru suma ce depășește acest prag, o măsură care nu a fost bine primită de aceștia. Cu toate că, inițial, s-a promis că nu vor avea loc modificări semnificative în ceea ce privește pensiile, Guvernul a decis să înghețe salariile și pensiile și pentru anul viitor, ceea ce a generat reacții de nemulțumire și frustrare.

Deciziile guvernamentale nu au afectat doar sectorul public, ci și viața de zi cu zi a cetățenilor. Creșterea TVA-ului și accizelor va pune o presiune suplimentară pe bugetele familiilor, iar majorările de taxe nu vor face decât să agraveze situația economică a multora dintre cei care trăiesc deja la limită. De asemenea, schimbările propuse de Ministerul Educației în privința burselor vor afecta milioane de tineri, care vor pierde un sprijin financiar esențial pentru educația lor.

Proteste au avut loc la sediile unor instituții cheie, cum ar fi Institutul Național de Statistică, Primăria Capitalei, Ministerul Mediului și casele de pensii, fiind o reacție directă la măsurile care afectează veniturile și drepturile angajaților. De asemenea, angajații din sectorul financiar au amenințat că nu vor veni la serviciu în zilele în care trebuie virate pensiile și salariile, ceea ce ar putea cauza disfuncționalități majore în administrația publică.

Protestele continuă să capete amploare, iar Guvernul se află într-o poziție delicată, având de gestionat nu doar reacțiile sindicatelor, ci și un context economic dificil, cu o inflație ridicată și o scădere a puterii de cumpărare a populației. În acest context, guvernul trebuie să răspundă atât la cerințele economice, cât și la cele sociale, într-o perioadă de presiune constantă pe fondul crizei economice.