Noi ipoteze în dosarul tezaurului dacic furat din Olanda. Procurorii dezvăluie în rechizitoriu ce au vrut să facă hoții cu comoara

Coiful de aur de la Coțofenești și trei brățări dacice din aur, expuse temporar la Muzeul Drents din Olanda, au fost furate în luna ianuarie de o grupare suspectată că are legături cu lumea interlopă românească. Jaful a fost pus la cale cu o violență neașteptată, hoții folosind explozibili pentru a sparge vitrinele în toiul nopții.

Potrivit documentelor judiciare consultate de presa olandeză, obiectele nu au fost topite, iar anchetatorii cred că hoții încă le mai au în posesie.

Noi date din rechizitoriul întocmit de procurorii olandezi arată că suspecții principali știu unde se află tezaurul sau cel puțin ce s-a întâmplat cu el.

„Este evident că primul obiectiv, recuperarea obiectelor de artă, nu a fost încă atins. Din cercetări reiese că suspecții principali dețin informații despre locul unde se află comorile sau ce s-a întâmplat cu ele”, au precizat procurorii.

Anchetatorii olandezi au apelat inclusiv la investigatori sub acoperire care s-au dat drept colecționari de artă pentru a se apropia de suspecți. Unul dintre polițiști a intrat în legătură cu fratele unui suspect surprins anterior de camerele de supraveghere din muzeu. Acestuia i s-a oferit inițial un telefon mobil pentru a putea comunica și o sumă de 500.000 de euro în schimbul unor informații.

Fratele suspectului ar fi spus că artefactele nu au fost distruse, dar nu cunoaște unde sunt ascunse. Ulterior, investigatorii i-au oferit și alți 5.000 de euro pentru noi detalii, dar bărbatul a refuzat să coopereze mai departe, chiar și după ce i s-a promis încă 400.000 de euro. A considerat că banii nu sunt suficienți.

Conform anchetei, cel mai tânăr dintre suspecți, un bărbat de 26 de ani, ar deține în continuare obiectele furate. Această informație a întărit convingerea anchetatorilor că tezaurul nu a fost vândut sau topit, ci păstrat cu intenția clară de a fi valorificat mai târziu.

O altă pistă urmărită de anchetatori vizează implicarea unui club de motocicliști cu legături în lumea criminală. Potrivit RTL Nieuws, banda Hardliners – înființată în 2019 într-un penitenciar din Olanda de foști membri ai Hells Angels – ar fi avut un rol important în organizarea jafului de la Muzeul Drents. Sursele din anchetă spun că gruparea ar fi recrutat hoții care au pătruns în muzeu și că întreaga operațiune ar fi fost comandată de persoane din crima organizată românească.

Atacul asupra muzeului a avut loc într-o noapte din ianuarie, când indivizii au folosit explozibil pentru a forța intrarea. Ținta lor: vitrina în care se aflau coiful de aur de la Coțofenești și cele trei brățări dacice din aur, obiecte de valoare istorică și arheologică inestimabilă, provenite din colecția Muzeului Național de Istorie a României.

După furt, autoritățile române au decis demiterea directorului Muzeului Național de Istorie pentru că a aprobat împrumutul artefactelor în străinătate. Decizia a fost luată rapid, în contextul în care mulți au considerat expunerea în afara țării drept o vulnerabilitate majoră în ce privește securitatea patrimoniului.

Ancheta este în plină desfășurare, dar până în prezent autoritățile olandeze nu au reușit să recupereze obiectele. Faptul că tezaurul nu a fost topit, conform declarațiilor culese, oferă totuși speranțe că artefactele s-ar putea regăsi. Toate indiciile din dosar duc la ideea că obiectele ar fi încă intacte și ascunse undeva, în așteptarea unei tranzacții ilegale.

Procurorii continuă să colaboreze cu mai multe agenții europene, inclusiv cu autoritățile române, pentru a da de urma comorilor și pentru a destructura rețeaua din spatele jafului. Ancheta se concentrează atât pe recuperarea obiectelor, cât și pe documentarea rețelelor implicate în traficul cu bunuri de patrimoniu.