Anunț important privind războiul din Ucraina: Europa dorește crearea unei zone tampon militarizate în țara vecină

Europa ia în calcul crearea unei zone tampon de 40 de kilometri pe teritoriul Ucrainei, măsură ce ar putea deveni parte dintr-un armistițiu sau dintr-o înțelegere după război, scrie Politico, citând cinci diplomați europeni.

Conform acestora, Statele Unite nu participă la aceste discuții, desfășurate în paralel cu încercările președintelui american Donald Trump de a media un acord între Kiev și Moscova. Pe 15 august, Trump s-a întâlnit în Alaska cu președintele rus Vladimir Putin, iar ulterior a purtat discuții și cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski și lideri europeni la Casa Albă.

Europa vrea o zonă tampon militarizată în Ucraina

„Toată lumea încearcă să avanseze cât mai repede în privința garanțiilor de securitate, astfel încât Trump să nu-și schimbe poziția”, a declarat unul dintre oficialii europeni citați.

Propunerea ar putea implica concesii teritoriale din partea Ucrainei, însă diplomații nu au confirmat dacă autoritățile de la Kiev ar accepta acest scenariu.

Mai multe state europene au atras atenția că o zonă tampon ar putea deveni un risc pentru securitatea Ucrainei, vulnerabilizând orașele din apropiere în fața unor posibile atacuri rusești.

„Nu este o idee prea înțeleaptă în fața unui adversar care nu negociază cu bună credință”, a spus unul dintre diplomați.

Conform informațiilor, trupele britanice și franceze ar urma să asigure cea mai mare parte a forțelor de menținere a păcii, Londra și Parisul insistând ca și alți aliați să trimită echipamente militare. Estimările variază între 4.000 și 60.000 de militari care ar putea fi desfășurați în Ucraina pentru a asigura un eventual acord de pace, însă multe state amână anunțurile oficiale până când detaliile vor fi clarificate.

Un oficial european a explicat că aliații încă stabilesc regulile de angajament pentru trupele NATO, dar și modul în care se va răspunde unei posibile escaladări a Rusiei. În discuție se află inclusiv varianta ca patrularea zonei tampon să fie făcută de forțe non-NATO, pentru a evita obiecțiile Moscovei. Două dintre surse au precizat că misiunea de menținere a păcii ar include și instruirea militarilor ucraineni.

Membrii flancului estic al NATO, printre care Polonia, și-au exprimat rezervele față de ideea trimiterii unui număr mare de militari în Ucraina, susținând că această desfășurare ar putea slăbi apărarea în estul Europei și ar lăsa statele expuse unui atac rusesc.

În același timp, SUA au transmis că nu intenționează să trimită trupe de menținere a păcii în Ucraina, dar Washingtonul ar putea oferi sprijin tehnic. Europenii așteaptă acum ca Departamentul american al Apărării (DOD) să își definească mai clar rolul.

„Toată lumea așteaptă ca liderii politici ai DOD să clarifice cât de departe sunt dispuși să meargă și lasă europenii să-și arate cărțile”, a declarat un oficial european.

Președintele Trump a sugerat ca Zelenski și Putin să aibă o întâlnire directă într-un summit bilateral, iar dacă discuțiile ar progresa, el ar fi dispus să participe la o reuniune trilaterală. În paralel, șeful Cancelariei Prezidențiale de la Kiev, Andrii Iermak, și secretarul Consiliului de Apărare, Rustem Umerov, au fost în această săptămână la New York pentru consultări privind garanțiile de securitate și negocierile de pace, lucru confirmat de Zelenski pe 27 august.

Eforturile diplomatice nu au schimbat însă poziția Rusiei. Moscova continuă să respingă orice încercare de încheiere a războiului și a refuzat propunerile anterioare venite de la Kiev. În luna mai, Zelenski l-a invitat pe Putin la o întâlnire directă în Turcia, dar acesta a respins apelul. Pe 24 august, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a declarat că Moscova nu va recunoaște legitimitatea semnăturii lui Zelenski pe documente juridice care ar stabili termenii încetării războiului.

În noaptea de 28 august, situația s-a agravat după ce Rusia a lansat un atac masiv cu rachete și drone asupra Kievului. Conform autorităților, cel puțin 23 de persoane, inclusiv patru copii, au fost ucise, iar alte 63 au fost rănite.