Curtea de Apel Ploiesti a decis anularea hotararii CCR privind anularea alegerilor prezidentiale: „E o aberatie”

Curtea de Apel Ploiești a hotărât joi, 24 aprilie 2025, să suspende și să anuleze Hotărârea nr. 32 emisă de Curtea Constituțională a României pe 6 decembrie 2024, prin care se anulau alegerile prezidențiale din anul precedent.

Potrivit informațiilor de pe portalul instanței, decizia nu este definitivă și poate fi atacată cu recurs în termen de cinci zile. Recursul urmează să fie judecat de Înalta Curte de Casație și Justiție, care anterior, pe 17 ianuarie 2025, respinsese definitiv cererea lui Călin Georgescu pentru reluarea turului doi al alegerilor prezidențiale.

Curtea de Apel Ploiești anulează decizia CCR privind alegerile prezidențiale

Un avocat consultat de HotNews a criticat în termeni duri decizia instanței din Ploiești, spunând că este

„o aberație, întrucât, pe de o parte, nu poți să suspenzi o decizie care și-a produs deja efectele, iar pe de altă parte, hotărârea CCR nu este act administrativ și, pe cale de consecință, nu putea fi atacată în contencios administrativ”.

Specialiști contactați de publicația Constanța 100% susțin aceeași idee, punctând că hotărârile Curții Constituționale sunt definitive și cu caracter obligatoriu pentru toți, ceea ce înseamnă că

„nu se pot ataca în contencios administrativ, deoarece nu sunt acte administrative”.

Aceștia avertizează că decizia luată de Curtea de Apel Ploiești „deschide un precedent periculos”: dacă va rămâne definitivă, ar putea crea impresia că orice decizie a Curții Constituționale poate fi suspendată sau anulată într-o instanță obișnuită, lucru care

„ar zdruncina întregul sistem constituțional”.

Potrivit soluției publicate pe portalul instanței, Curtea de Apel Ploiești a:

• Admis capătul de cerere privind suspendarea executării actului administrativ contestat.
• Suspendă executarea Hotărârii Curții Constituționale nr. 32 din 6 decembrie 2024, până la soluționarea definitivă a cauzei.
• Admite acțiunea în anulare.
• Anulează Hotărârea CCR nr. 32 din 6 decembrie 2024.
• Obligă pârâta la plata cheltuielilor de judecată către reclamantă în cuantum de 70 lei, reprezentând taxă judiciară de timbru.
• Cu drept de recurs în 5 zile de la pronunțare.
• Cererea de recurs se depune la Curtea de Apel Ploiești.
• Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței azi, 24.04.2025.

Pe 6 decembrie 2024, Curtea Constituțională emisese Hotărârea nr. 32, care anula procesul electoral pentru alegerea Președintelui României. CCR invocase

„multiple neregularități și încălcări ale legislației electorale”

ce ar fi afectat caracterul liber și corect al votului, precum și egalitatea de șanse între candidați și transparența campaniei.

Decizia Curții Constituționale a dus la anularea turului al doilea al alegerilor prezidențiale, care fusese programat pentru 8 decembrie 2024 și îi avea ca protagoniști pe Călin Georgescu și Elena Lasconi. Măsura a stârnit reacții imediate din partea ambilor candidați și a provocat ample controverse în spațiul public.

Călin Georgescu a calificat hotărârea CCR drept „o lovitură de stat formalizată” , exprimându-și nemulțumirea față de întreruperea procesului electoral.

La rândul ei, Elena Lasconi a avut o reacție categorică, declarând că decizia este „ilegală și imorală”

și adăugând: „distruge însăși esența democrației”.

Pe fondul acestor reacții, hotărârea Curții de Apel Ploiești a adăugat un nou element de instabilitate în această dispută juridică și electorală. Cu toate că nu este definitivă, ea contrazice principiul conform căruia deciziile CCR sunt inatacabile.

Specialiștii în drept constituțional atrag atenția că, în mod tradițional, aceste hotărâri sunt definitive, obligatorii pentru toți și nu pot fi cenzurate de instanțele judecătorești obișnuite.

Controversa este amplificată de faptul că Înalta Curte de Casație și Justiție se pronunțase deja în ianuarie 2025, respingând cererea de reluare a turului doi formulată de Călin Georgescu. Acea decizie fusese definitivă, stabilind că procesul electoral nu va fi reluat.

Acum, prin decizia Curții de Apel Ploiești, această concluzie pare pusă sub semnul întrebării, deși legalitatea demersului este contestată de numeroși juriști.

În paralel, este în vigoare dreptul de recurs față de decizia Curții de Apel. Acesta trebuie formulat în termen de cinci zile de la pronunțare, iar documentele se depun tot la Curtea de Apel Ploiești. Apelul urmează să fie analizat de Înalta Curte, aceeași instanță care respinsese anterior inițiativa lui Georgescu.

Decizia CCR din decembrie 2024 fusese motivată prin constatările privind „neregularități” în organizarea alegerilor, menționându-se că acestea au

„distorsionat caracterul liber și corect al votului exprimat de cetățeni”

Documentul arăta că au fost afectate „egalitatea de șanse a competitorilor electorali” și „transparența campaniei electorale”.

Astfel, deși în plan legal hotărârea CCR ar trebui să rămână neatinsă, acțiunea din instanță și decizia de joi ridică semne de întrebare legate de stabilitatea mecanismelor democratice și funcționarea autorităților constituționale în România.