Guvernul Bolojan a publicat lista concedierilor. Județele unde ar urma să dispară cele mai multe posturi din administrația locală

Premierul Ilie Bolojan a anunțat că reforma administrației locale va aduce concedieri masive în primării și consilii locale, fiind vizate peste 13.000 de posturi din toată țara.

Analiza guvernului arată că jumătate dintre cele 3.228 de unități administrativ-teritoriale au organigrame peste plafonul admis dacă s-ar aplica o reducere de 40% a schemelor de personal. În prezent, sunt ocupate 126.862 de posturi, iar 13.098 ar trebui eliminate, adică 10% din total.

„Zona de administrație publică locală este un bloc mare de cheltuieli care adună peste 150.000 de oameni, parte în aparatele proprii, parte în zona de asistență socială. Dacă nu controlăm cheltuielile de personal ale statului riscăm ca tot ce încasăm suplimentar să se ducă pe aceste cheltuieli de personal și să ne întoarcem anul viitor în situația care suntem astăzi. Avem 7 miliarde de lei cheltuieli de personal în 6 luni. E absolut necesară reforma”, a declarat Ilie Bolojan.

Județele cele mai afectate

Cele mai multe disponibilizări vor fi în Prahova, unde vor fi tăiate 724 de posturi (15%), în 68 de UAT-uri. Bucureștiul urmează cu 709 posturi desființate (8%), în patru unități vizate. În Argeș, se reduc 649 de posturi (16%), iar în Suceava 627 (13%). Mureș pierde 513 posturi (13%), iar Galați 522, adică 17% din total, aici procentul fiind cel mai mare din țară – 92% dintre localități sunt vizate.

În Sălaj și Vrancea, aproape toate primăriile vor fi obligate să reducă personal, procentul fiind de 90%, respectiv 84%. La polul opus se află Bihorul, unde impactul va fi minim: doar 53 de posturi eliminate (2%), iar reducerile vor afecta 16% dintre localități.

Premierul a precizat că reforma este inevitabilă pentru că multe primării nu reușesc să își acopere nici măcar cheltuielile de personal din veniturile proprii și depind exclusiv de bani de la bugetul de stat.

„Pe partea de administraţie publică locală, reforma este absolut necesară. În multe locuri, primăriile nu-şi pot suporta cheltuielile de personal din veniturile proprii, iar acestea sunt asigurate de la bugetul de stat. În situaţiile în care o primărie nu-şi poate acoperi nici măcar salariile, înseamnă că ea există pentru angajaţii ei, nu pentru cetăţeni”, a declarat Ilie Bolojan.

Premierul a prezentat două scenarii posibile: fie reducerea cheltuielilor și a personalului, cu păstrarea actualei structuri administrative, fie reorganizarea teritorială și desființarea unor unități care nu mai sunt justificate din punct de vedere financiar.

„Ori reducem aceste cheltuieli și putem funcționa pe actuala structură, dar cu mai puțini angajați, ori vom fi forțați să facem o reorganizare administrativă și să desființăm unități care nu se mai justifică datorită raportului dintre populație și costurile de funcționare”, a avertizat premierul.

Planul de reformă are trei direcții principale:

• Creșterea capacității administrative și eficienței primăriilor prin reducerea personalului.
• Descentralizarea – pentru ca deciziile să fie luate mai aproape de cetățeni și patrimoniul ministerelor să fie pus în slujba comunităților.
• Reorganizarea administrativă – o măsură care ar putea fi aplicată ulterior, în urma unui consens politic.

„Avem un program de guvernare pe baza căruia am acceptat să preiau această responsabilitate”, a spus Ilie Bolojan, adăugând că a cerut prefecturilor să verifice datele privind angajații primăriilor și consiliilor județene.