ÎCCJ a decis în unanimitate să atace la CCR legea pensiilor pentru magistrați

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât joi, 4 septembrie 2025, să trimită la Curtea Constituțională legea pensiilor pentru magistrați, adoptată prin angajarea răspunderii Guvernului în Parlament. Decizia a fost luată în ședința Secțiilor Unite, unde toți judecătorii au votat pentru sesizare.

Comunicatul instanței supreme

„Astăzi, 04.09.2025, în şedinţa Secţiilor Unite, judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au decis, în unanimitate, sesizarea Curţii Constituţionale cu privire la legea care modifică regimul pensiilor. Prin votul exprimat, judecătorii instanţei supreme transmit un NU răspicat oricărei tentative de a slăbi independenţa justiţiei şi statutul constituţional al magistraturii.”

ÎCCJ a subliniat că

„Independenţa justiţiei nu poate fi negociată, nici relativizată prin argumente conjuncturale. Ea este o condiţie fundamentală a democraţiei şi a statului de drept. Legea încalcă nu mai puţin de 37 de decizii obligatorii ale Curţii Constituţionale şi numeroase principii fundamentale ale statului de drept.”

Printre motivele de neconstituționalitate invocate se află: încălcarea principiului independenței justiției, al securității juridice, al legalității și neretroactivității legii, al încrederii legitime, discriminări fără justificare obiectivă, lipsa avizului obligatoriu al CSM pe forma finală a legii și nerespectarea normelor de tehnică legislativă.

În același comunicat, instanța supremă a transmis că

„statutul constituţional al judecătorului, al magistraturii în general, nu este un privilegiu, ci o garanţie esenţială a statului de drept, a democraţiei, care nu poate fi desconsiderat. Drept urmare, instanţa supremă a decis sesizarea Curţii Constituţionale, prin Hotărârea nr. 3/04.09.2025.”

Secțiile unite au fost convocate la ora 13:30 de Lia Savonea, președinta ÎCCJ, pentru a decide asupra sesizării. Surse citate de Observator au precizat că pentru ca aceasta să fie validată era nevoie de un acord de cel puțin 85% dintre judecători.

Potrivit surselor Observator, magistrații au atras atenția că Guvernul a solicitat un aviz al Consiliului Superior al Magistraturii pe o variantă inițială a proiectului, dar a modificat semnificativ forma finală și și-a asumat răspunderea pe aceasta în Parlament fără a mai cere un nou aviz. În opinia lor, această practică ar anula rolul consultativ al CSM și ar face inutilă procedura de avizare.

Un alt punct critic invocat este cel al discriminării. Judecătorii susțin că legea vizează exclusiv magistrații, iar impactul bugetar al reformei ar fi zero, ceea ce înseamnă că invocarea unei crize financiare pentru adoptarea rapidă a actului normativ nu are fundament. De asemenea, prin impunerea unei vechimi totale în muncă începând cu 2031, cei care intră în sistem la 22 de ani nu ar putea beneficia de prevederile legii, ceea ce ar genera diferențe de tratament între magistrați.

Nemulțumiri apar și în privința normelor tranzitorii, descrise drept neclare în calcularea pensiilor pentru cei cu decizii deja emise, dar neplătite. Magistrații consideră că noua lege contravine deciziilor Curții Constituționale și ale Curții de Justiție a Uniunii Europene, care stabilesc că pensia trebuie să fie apropiată de ultimul salariu. În plus, prevederile ar crea incertitudine juridică.

Reforma a fost adoptată în Parlament fără moțiune de cenzură, după ce premierul Ilie Bolojan și-a angajat răspunderea pe proiect luni. Textul prevede ca magistrații să se poată pensiona la 65 de ani, cu o vechime de 35 de ani, iar pensia să fie plafonată la 70% din venitul net din ultima lună. Termenul legal pentru depunerea sesizării la Curtea Constituțională este de două zile.