Presedintele Romaniei, Klaus Iohannis, a surprins opinia publica cu candidatura sa pentru postul de secretar general al NATO, un gest care a provocat o serie de reactii in cadrul aliantelor militare internationale.
Anuntul sau a fost primit cu incertitudine si critici din partea diplomatilor si liderilor de stat din mai multe tari, care considera ca Iohannis nu are sanse in fata favoritului, Mark Rutte, premierul Olandei. Desi numele sau nu pare sa fie cel mai potrivit pentru aceasta functie, candidatura lui Iohannis aduce o noua perspectiva asupra situatiei geopolitice actuale.
Candidatura lui Iohannis si reactiile diplomatice:
In urma anuntului sau, Klaus Iohannis a subliniat rolul cheie pe care Romania il joaca in asigurarea stabilitatii si securitatii in regiune, motivandu-si candidatura prin dorinta de a contribui la conducerea euro-atlantica. Desi Iohannis spera sa atraga sustinerea tarilor de pe flancul estic, care nu s-au angajat inca si care doresc un candidat din randurile lor, diplomatii considera ca acesta nu are sanse in fata lui Mark Rutte.
In timp ce premierul olandez Mark Rutte era considerat favorit pentru postul de secretar general al NATO, anuntul candidaturii lui Iohannis a declansat controverse si reactii neprietenoase din partea unor state precum Ungaria, Turcia si Bulgaria. Rutte nu este privit cu ochi buni in aceste tari, din cauza criticilor sale la adresa unor guverne, motiv pentru care sustinerea sa este contestata.
- Ungaria a exprimat opozitia fata de politicianul liberal olandez, iar ministrul de externe Peter Szijjarto a declarat: „Obiectivul pe termen lung este de a ingenuche Ungaria in aceasta problema”.
- In Bulgaria si Romania, opozitia Olandei la cererea celor doua tari de aderare la spatiul Schengen a fost perceputa ca jignitoare, iar fostul presedinte roman Traian Basescu a subliniat importanta de a impiedica alegerea lui Rutte in pozitia de secretar general al Aliantei.
In ciuda opozitiei si a criticilor, Klaus Iohannis isi mentine candidatura pentru postul de secretar general al NATO, chiar daca sansele sale sunt minime in fata lui Mark Rutte. Decizia acestuia de a intra in competitie pentru aceasta functie reflecta dorinta Romaniei de a fi mai activa pe scena internationala si de a-si consolida pozitia in cadrul aliantelor militare. Cu toate acestea, situatia ramane incerta, iar decizia finala privind ocuparea functiei de secretar general al NATO va necesita un consens intre cele 32 de state membre.