Nimeni nu se aștepta la asta! Decizia României cutremură lumea…

Guvernul României a reușit, pe 9 iulie 2025, să atragă de pe piețele internaționale 3,75 miliarde de dolari și 1,5 miliarde de euro, o sumă uriașă care va fi folosită pentru acoperirea deficitului bugetar și pentru refinanțarea datoriei publice.

Această mișcare vine într-un moment în care economia este pusă la încercare de inflație mare, taxe crescute și o presiune constantă pe veniturile populației.

Asumarea măsurilor fiscale – semnal pentru piețe

Ieșirea pe piețele financiare a fost pregătită de un val de măsuri fiscale dure, printre care se numără majorarea TVA-ului, creșterea accizelor și introducerea de taxe pentru pensiile mari. În mod surprinzător, toate aceste măsuri au fost văzute de investitori ca un semn de seriozitate din partea Guvernului.

„Piața a reacționat pozitiv”

au transmis surse oficiale, confirmând că încrederea investitorilor a crescut.

Potrivit Bloomberg, interesul investitorilor a depășit toate așteptările. Cererea a fost de patru ori mai mare decât suma dorită: 9,75 miliarde de dolari pentru obligațiunile în dolari și 4,5 miliarde de euro pentru cele în euro. Acest apetit crescut pentru titlurile românești arată clar că, în ciuda problemelor interne, România rămâne atractivă pe plan extern.

Din cei 3,75 miliarde dolari, Guvernul a împărțit banii astfel: 2 miliarde pentru titluri cu scadență la 5 ani și 1,75 miliarde pentru obligațiuni pe 10 ani. În zona euro, a fost redeschisă o emisiune mai veche, cu scadența în 2039, în valoare de 1,5 miliarde de euro.

Costurile de finanțare obținute sunt următoarele:

• 5 ani (USD): T+185 puncte de bază
• 10 ani (USD): T+230 puncte de bază
• 14 ani (EUR): MS+375 puncte de bază

Comparativ cu momentul lansării ofertei, condițiile au fost îmbunătățite datorită cererii mari.

Este deja a treia ieșire pe piețele internaționale în 2025. România a mai atras fonduri în martie și aprilie, astfel că totalul ajunge la peste 8 miliarde de euro, adică aproximativ 9,4 miliarde dolari. Această strategie de finanțare arată clar că Guvernul se bazează tot mai mult pe credite externe din lipsa unei colectări eficiente la buget.

Pe de o parte, guvernanții se mândresc cu sumele atrase și cu încrederea piețelor internaționale. Pe de altă parte, în viața reală a românilor, traiul devine tot mai complicat. Creșterile de prețuri, noile taxe și scăderea puterii de cumpărare obligă oamenii să se adapteze cum pot.

Românii încep să se descurce cum știu ei mai bine: caută ceaiuri pentru tensiune, tratamente naturale pentru diabet, leacuri bătrânești pentru ficat sau articulații. În paralel, scade încrederea în sistemul public de sănătate, iar oamenii se bazează tot mai mult pe resurse proprii. În curți apar tot mai multe grădini cu roșii, ceapă, castraveți sau pătrunjel.

„Măcar știu ce pun în farfurie și nu mai stau la mâna magazinelor”

spun mulți din mediul rural.

Pe fondul incertitudinilor și lipsei de speranță, românii își caută liniștea în altă parte. Rugăciunile, psalmii pentru sănătate, profețiile lui Arsenie Boca sau semnele din vis prind din nou contur în viața zilnică. Unii se trezesc la 3 dimineața și iau asta ca un semn spiritual. Alții caută răspunsuri în texte sacre sau simt nevoia să aprindă o lumânare la icoană.

În paralel, mulți pensionari se uită cu teamă la viitor. Legea pensiilor încă nu e clară pentru toți, iar pensia minimă garantată rămâne un subiect sensibil. Cei mai tineri încep să pună bani deoparte sau măcar să reducă cheltuielile lunare. În gospodăriile de la țară, tot mai mulți redescoperă autosuficiența alimentară și un stil de viață mai simplu, dar mai sigur.

România, în 2025, merge pe două drumuri paralele. Guvernul face calcule macroeconomice, caută miliarde și primește laude pentru gestionarea datoriei publice. În același timp, oamenii de rând își pun speranța în ceaiuri, rugăciuni și grădini. Între obligațiuni cu scadență în 2039 și metode tradiționale de detoxifiere, țara se zbate între austeritate și instinctul de adaptare.

Fiecare încearcă să reziste cum poate.