PNL a facut anuntul dupa ce Ilie Bolojan a vorbit despre demisie! Se anunta schimbari importante

Premierul Ilie Bolojan a ridicat miza în coaliția de guvernare, punând pe masă demisia și amenințarea cu ieșirea PNL de la guvernare. Totul a pornit de la reforma administrației publice, care a devenit punctul central al conflictului dintre partidele aflate la putere.

Pe 1 septembrie 2025, liberalii au transmis public că șeful Guvernului refuză să „minta” și a insistat că reforma administrației fiscale nu este „praf în ochi”, ci o măsură necesară pentru România.

Reforma administrației publice aduce blocaje în coaliție

Mesajul PNL a venit imediat după ce negocierile din ziua precedentă s-au blocat, liderii PSD, PNL, USR și UDMR nereușind să cadă de acord asupra reducerii de posturi din administrația locală. Premierul a pus presiune directă pe partenerii săi, iar tensiunile au fost alimentate de mesajul prim-vicepreședintelui Ciprian Ciucu, care a explicat cifrele reale privind restructurările.

PNL a precizat că reducerea personalului nu este de 25% sau 45%, așa cum s-a vehiculat public, ci de 10%. În comunicatul oficial, liberalii au explicat că la nivel național plafonul maxim este de aproximativ 180.000 de posturi, în funcție de populația fiecărei unități administrative. În realitate, organigramele însumează 158.500 de posturi, cu 23% mai puțin decât plafonul legal.

„Se observa ca numarul de posturi infiintate prin organigrame este cu aproximativ 23% mai mic decat plafoanele maxime stabilite. Concluzie: o reducere cu 25% a plafoanelor maxime nu ar avea niciun efect in administratie. S-ar referi la posturi care nici macar nu au fost infiintate/ocupate”, a transmis PNL.

Din cele 158.500 de posturi, doar 127.500 sunt efectiv ocupate, adică 68% din plafon. Pentru ca reforma să conteze, liberalii spun că reducerea de personal cu 10% presupune scăderea plafonului maxim cu 40%. Acest calcul ar însemna desființarea a circa 13.100 de posturi ocupate.

PNL a mai arătat că doar o reducere de 40–45% din plafonul legal, nu din posturile ocupate, ar putea avea efecte vizibile și ar elibera resurse pentru investiții. Impactul ar fi diferit de la o primărie la alta, unele fără pierderi mari, iar altele cu scăderi între 1–2% și chiar 20% din personal.

„Este un moment de evaluare pentru fiecare primarie care ar trebui sa faca reduceri, comparativ cu primariile din localitati asemanatoare unde personalul este dimensionat corect. Ceea ce a propus Ilie Bolojan este doar de bun-simt! Daca Coalitia de Guvernare nu poate face astfel de reforme structurale simple, cum sa isi propuna altele de un impact mai mare? Ceea ce stim astazi este ca 5 din cele 6 pachete vor trece saptamana aceasta. Viitorul este incert. Noi vom face parte doar dintr-o coalitie care sa poata sa tina tara pe linia de plutire si sa o relanseze economic. Altfel…”, a mai transmis PNL.

Declarațiile liberalilor au venit după ședința de duminică, atunci când liderii PSD, PNL, USR și UDMR au discutat timp de cinci ore fără să ajungă la un compromis. Coaliția decisese inițial o reducere de 25%, însă premierul Ilie Bolojan a cerut ridicarea pragului la 45%, motivând că prima variantă nu ar produce efecte. PSD a solicitat analize suplimentare înainte de o decizie finală, în timp ce PNL și USR au rămas fermi pe varianta reducerii cu 40%.

„Daca nu suntem in stare sa facem o reforma simpla, sa taiem 10 la suta din administratia locala, cautati alta solutie, fara mine. Sa vina altcineva care sa isi impuna punctul de vedere”, a spus Ilie Bolojan, conform surselor citate de Libertatea.

Atmosfera din coaliție rămâne tensionată, în condițiile în care amenințarea cu demisia și presiunea asupra partenerilor politici pun în pericol stabilitatea guvernării. Discuțiile despre reforma administrației publice au devenit un test pentru întreaga clasă politică, mai ales că liberalii au subliniat că nu vor face parte decât dintr-o alianță capabilă să mențină țara „pe linia de plutire și să o relanseze economic”.

Cu un premier care a ridicat ștacheta până la amenințarea cu plecarea și cu PNL pregătit să iasă de la guvernare, echilibrul politic al coaliției este pus sub presiune. Reforma administrației locale, văzută drept o măsură de bun-simț, a devenit subiectul central al unei confruntări care a blocat negocierile și a adus coaliția în pragul unei crize majore.