Tinerii de peste 18 ani vor primi scrisori de recrutare acasă! Cine este obligat să facă stagiul militar din 2026

Belgia va trimite începând cu acest an scrisori de recrutare către toți tinerii care împlinesc 18 ani, în cadrul unui program menit să crească numărul de rezerviști ai armatei.

Planul, care va fi implementat începând cu 2026, prevede posibilitatea participării la un stagiu militar voluntar de un an, remunerat cu aproximativ 2.000 de euro pe lună, echivalentul unui salariu pentru un soldat debutant.

Scrisori de recrutare trimise acasă pentru tinerii belgieni

Ministrul belgian al Apărării, Theo Francken, vrea să crească numărul rezerviștilor de la 6.600 la 20.000 în următorii ani. Deși interes există, el a precizat că:

„Toate programele de pregătire sunt deja pline, iar numărul actual de instructori este insuficient pentru a susține un val mai mare de recruți.”

Cu toate acestea, autoritățile belgiene speră să adauge anual 500 de noi rezerviști începând din 2026, iar din 2027 să dubleze cifra, ajungând astfel la 5.600 de noi membri în rezervă până în 2029, conform Euronews.

Scrisorile vor avea un caracter informativ, iar tinerii vor fi încurajați să se alăture serviciului militar voluntar. Cei care aleg să participe vor urma un program standardizat, similar cu cel al armatei regulate.

La finalul acestui stagiu, indiferent dacă vor continua sau nu o carieră militară, vor rămâne în rezerva armatei pentru următorii 10 ani.

Belgia urmează, astfel, modelul implementat recent de Olanda, care a lansat un program de recrutare similar în martie, cu scopul de a ajunge la 200.000 de membri în armată până în 2030.

În Olanda, programul este deschis pentru tinerii cu vârste între 18 și 27 de ani, care pot participa la un „an de serviciu” menit să le ofere o experiență concretă în cadrul forțelor armate. Participanții au parte de antrenamente, cursuri de prim ajutor militar și viață de cazarmă, la fel ca soldații activi.

Un exemplu prezentat de presa olandeză este Matthias, un tânăr de 18 ani care a început stagiul în octombrie și a spus:

„Nu eram sigur dacă viața militară mi se potrivește. De aceea am ales ‘anul de serviciu’, ca să testez această opțiune.”

În cadrul aceluiași program olandez, Matthias urmează un program identic cu cel al soldaților activi: antrenamente fizice, cursuri de prim ajutor în condiții de luptă și trai în cazarmă. El face parte dintr-un val nou de tineri care testează viața militară fără să fie obligați să continue pe termen lung în acest domeniu.

Gijs Tuinman, secretar de stat olandez pentru Apărare, susține inițiativa și consideră că:

„Un astfel de serviciu temporar le oferă tinerilor o imagine realistă asupra vieții militare.”

El speră ca acest concept să atragă mai mulți tineri și să îi facă să înțeleagă mai bine ce presupune un astfel de angajament.

În completare, Olanda îi implică și pe adolescenții de 17 ani, care sunt invitați să completeze un chestionar despre aptitudinile și motivația lor. Deși în prezent este opțional, autoritățile iau în calcul să îl transforme într-o obligație legală. În Suedia, completarea acestui chestionar este deja impusă prin lege, fiind parte din procesul de pregătire și selecție a potențialilor recruți.

Erik Noordam, căpitan-locotenent în armata olandeză, a explicat că:

„Mulți tineri își doresc să contribuie, dar nu știu exact ce presupune viața militară.”

Din punctul său de vedere, programul introdus în Olanda are rolul de a reduce bariera psihologică asociată cu ideea unui angajament militar permanent și le oferă tinerilor „o cale simplă pentru testarea compatibilității cu armata.”

Aceste modele – belgian și olandez – se înscriu într-o tendință mai largă de consolidare a rezervelor militare în Europa, fără a recurge la obligativitate. În ambele cazuri, recrutarea este voluntară, dar cu o componentă clară de responsabilitate: participarea presupune nu doar un an de pregătire activă, ci și angajamentul ulterior în rezervă pentru o perioadă stabilită, în cazul Belgiei fiind vorba de zece ani.